APNEE – SFORAIT
Termenul de „Sindrom de apnee in somn” (SAS) este echivalent cu „Obstructiv Sleep Apneea” (OSA).
Apnee: termen care provine din greaca format din „α” care inseamna „fara” si „TTVεεiv” care inseamna „a respira”.
Reprezinta intreruperea temporara a respiratiei in timpul somnului.
In timpul apneei volumul plamanilor nu se schimba deoarece nu are loc miscarea muschilor respiratori.
Poate dura de la cateva secunde pana la 1 min si chiar mai mult.
Daca intr-un interval de o ora pacientul are cel putin 10 intreruperi ale respiratiei si fiecare intrerupere de minim 10 sec vorbim de apnee in somn.
Sforait: zgomot produs de vibratia structurilor velo-palatine prin trecerea aerului in timpul respiratiei in somn, mai ales in inspir datorita ingustarii cailor aeriene superioare. Intensitatea acestuia poate varia de la usor pana la foarte puternic, atingand zeci de decibeli
Suferiti de SAS?
Pentru a afla raspundeti la urmatoarele intrebari:
- Sforaiti in timpul somnului?
- Va simtiti ametit/ obosit dimineata?
- Aveti dureri de cap/ probleme de concentrare?
- Atipiti in timpul zilei?
- Sunteti supraponderal?
- Transpirati in exces?
- Va treziti noaptea pentru a merge la toaleta?
- Aveti probleme sexuale?
Factori de risc:
Factori ce nu pot fi modificati:
- varsta (probabilitatea de aparitie creste cu inaintarea in varsta)
- sexul (la barbati este de 5 ori mai frecvent decat la femei)
- rasa neagra, hispanicii si populatia din insulele Pacificului sunt mai afectati
- deformarile coloanei vertebrale: scolioza
- sindroame congenitale: sdr Marfan, sdr Down
Factori ce pot fi controlati si modificati:
- obezitatea: aproximativ 70% din pacientii cu OSA sunt obezi
- circumferinta cefei: la barbati peste 43 cm, la femei peste 40 cm
- obstructii nazale (DSN, rinite cr, tumori)
- obstructii faringiene (adenoidita hipertrofica, amigdala palatina sau/si linguala hipertrofica)
- alcool, fumat
- stress, oboseala
- dormitul pe spate
- dezechilibre hormonale (hipotiroidie, acromegalia)
Simptome SAS
- sforait
- somn agitat
- insomnie nocturna
- uscaciunea mucoaselor
- transpiratii nocturne
- nicturie: trezirea repetata in timpul somnului pentru a urina
- cefalee dupa trezire, oboseala
- somnolenta diurna (adormirea in timpul meselor, conversatiei)
- arsuri la stomac, gust acru in timpul somnului
- edeme ale picioarelor la pacientii obezi
- modificari ale personalitatii, anxietate, depresie
- scaderea performantelor intelectuale
- disfunctie sexuala (la barbati impotenta)
- palpitatii, tahicardie
La copil:
- sub 5 ani: sforait, respiratie bucala, transpiratii, agitatie, treziri frecvente
- peste 5 ani: sforait, enurezis nocturn, performante scolare scazute, insertie sociala dificila, intarziere in crestere si dezvoltare, tulburari de memorie, tulburari de comportament si deficit de atentie
Consecintele SAS
- Infarct miocardic
- Atac cardiac
- Fibrilatie atriala recurenta
- HTA
- Accidente vasculare cerebrale
- Tulburari hormonale si metabolice (cresterea glicemiei, dislipidemie etc)
- Depresie, iritabilitate
- Oboseala conica
- Moarte subita in somn
- Accidente rutiere, casnice si de munca
Mecanism fiziopatologic al SAS
Exista o stransa legatura intre colapsul cailor respiratorii si sforait.
Presiunea partiala a oxigenului din sangele arterial scade determinand cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon care determina variatii ale ritmului cardiac.
Scaderea concentratiei de oxigen duce la o trezire partiala (microtrezire) insotita de un sforait puternic si o inspiratie brusca, cu superficializarea somnului. Aceasta secventa de evenimente se repeta de zeci de ori pe noapte determinand fragmentarea somnului ceea ce explica refacerea insuficienta a organismului in timpul somnului cu persistenta oboselii diurne.
Cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficienta.Hipoxia din timpul somnului afecteaza organele vitale dezvoltand in timp hipertensiune arteriala, boli arteriale coronariene, afectiuni cardiace.
Persoanele varstnice prezinta in mod normal opriri ale respiratiei in timpul somnului dar nu produc tulburari profunde ale concentratiei oxigenului arterial.