APNEE – SFORAIT

Termenul de „Sindrom de apnee in somn” (SAS) este echivalent cu „Obstructiv Sleep Apneea” (OSA).

Apnee: termen care provine din greaca format din „α” care inseamna „fara” si „TTVεεiv” care inseamna „a respira”.

Reprezinta intreruperea temporara a respiratiei in timpul somnului. In timpul apneei volumul plamanilor nu se schimba deoarece nu are loc miscarea muschilor respiratori. Poate dura de la cateva secunde pana la 1 min si chiar mai mult.

Daca intr-un interval de o ora pacientul are cel putin 10 intreruperi ale respiratiei si fiecare intrerupere de minim 10 sec. vorbim de apnee in somn.

Sforait: zgomot produs de vibratia structurilor velo-palatine prin trecerea aerului in timpul respiratiei in somn, mai ales in inspir datorita ingustarii cailor aeriene superioare. Intensitatea acestuia poate varia de la usor pana la foarte puternic, atingand zeci de decibeli

Suferiti de SAS?

Pentru a afla raspundeti la urmatoarele  intrebari:

  • Sforaiti in timpul somnului?
  • Va simtiti ametit/ obosit dimineata?
  • Aveti dureri de cap/ probleme de concentrare?
  • Atipiti in timpul zilei?
  • Sunteti supraponderal?
  • Transpirati in exces?
  • Va treziti noaptea pentru a merge la toaleta?
  • Aveti probleme sexuale?

Factori de risc:

Factori ce nu pot fi modificati:

  • varsta (probabilitatea de aparitie creste cu inaintarea in varsta)
  • sexul (la barbati este de 5 ori mai frecvent decat la femei)
  • rasa neagra, hispanicii si populatia din insulele Pacificului sunt mai afectati de formarile coloanei vertebrale: scoliozasindroame congenitale: sdr Marfan, sdr Down

Factori ce pot fi controlati si modificati:

  • obezitatea: aproximativ 70% din pacientii cu OSA sunt obezi
  • circumferinta cefei: la barbati peste 43 cm, la femei peste 40 cm
  • obstructii nazale (DSN, rinite cr, tumori)
  • obstructii faringiene (adenoidita hipertrofica, amigdala palatina sau/si linguala hipertrofica)
  • alcool, fumat
  • stress, obosea la dormitul pe spate
  • dezechilibre hormonale (hipotiroidie, acromegalia)

Simptome SAS

  • sforait
  • somn agitat in somnie nocturna
  • uscaciunea mucoaselor
  • transpiratii nocturne
  • nicturie: trezirea repetata in timpul somnului pentru a urina
  • cefalee dupa trezire
  • oboseala
  • somnolenta diurna (adormirea in timpul meselor, conversatiei)
  • arsuri la stomac
  • gust acru in timpul somnului
  • edeme ale picioarelor la pacientii obezi
  • modificari ale personalitatii, anxietate, depresiescaderea performantelor intelectuale
  • disfunctie sexuala (la barbati impotenta)
  • palpitatii, tahicardie

La copil:

  • sub 5 ani: sforait, respiratie bucala, transpiratii, agitatie, treziri frecvente
  • peste 5 ani: sforait, enurezis nocturn, performante scolare scazute, insertie sociala dificila, intarziere in crestere si dezvoltare, tulburari de memorie, tulburari de comportament si deficit de atentie

Consecintele SAS

  • Infarct miocardic
  • Atac cardiac
  • Fibrilatie atriala recurenta
  • HTAAccidente vasculare cerebrale
  • Tulburari hormonale si metabolice (cresterea glicemiei, dislipidemie etc)
  • Depresie, iritabilitate
  • Oboseala conica
  • Moarte subita in somn
  • Accidente rutiere, casnice si de munca
  • Mecanism fiziopatologic al SAS

Exista o stransa legatura intre colapsul cailor respiratorii si sforait.

Presiunea partiala a oxigenului din sangele arterial scade determinand cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon care determina variatii ale ritmului cardiac.

Scaderea concentratiei de oxigen duce la o trezire partiala (microtrezire) insotita de un sforait puternic si o inspiratie brusca, cu superficializarea somnului.  Aceasta secventa de evenimente se repeta de zeci de ori pe noapte determinand fragmentarea somnului ceea ce explica refacerea insuficienta a organismului in timpul somnului cu persistenta oboselii diurne.

 Cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficienta.Hipoxia din timpul somnului afecteaza organele vitale dezvoltand in timp hipertensiune arteriala, boli arteriale coronariene, afectiuni cardiace.

Persoanele varstnice prezinta in mod normal opriri ale respiratiei in timpul somnului dar nu produc tulburari profunde ale concentratiei oxigenului arterial.

Somnologia este stiinta care se ocupa cu studiul somnului.

Somnul este o stare normala caracterizata prin reducerea miscarilor corpului, pozitie caracteristica, diminuarea starii de constienta si a raspunsurilor la stimuli externi.

Ocupa o treime din viata noastra, durata medie de somn necesara adultului fiind de 8 ore, cu extreme cuprinse intre 3 si 12 ore (nevoie individuala de somn).

Rolul somnului:

  • Refacere energetica
  • Resetarea ritmurilor biologice
  • Maturizare cognitiva si afectiva
  • Reglarea functiilor instinctuale

Polisomnografia a permis intelegerea stadiilor de profunzime a somnului pe baza amplitudinii si a frecventei semnalelor electrice emise de creier, precum si analiza parametrilor cardio-respiratori si neurologici.

Perturbarea somnului duce la:

  • Nervozitate
  • Scaderea imunitatii
  • Alterarea termoreglarii (apare senzatia de frig)
  • Crestere in greutate
  • Tulburari endocrine
  • Disfunctii sexuale

Sforait: zgomot produs de vibratia structurilor velo-palatine prin trecerea aerului in timpul respiratiei in somn, mai ales in inspir datorita ingustarii cailor aeriene superioare. Intensitatea acestuia poate varia de la usor pana la foarte puternic, atingand zeci de decibeli.

Afecteaza atat pe cel care sforaie dar mai ales persoanele care dorm in aceeasi incapere.

Din datele statistice se constata ca aproximativ  50% din adulti sforaie, procent care creste cu inaintarea in varsta si mai ales la barbati ajungand pana la 65 – 70%.

Sforaitul se asociaza de multe ori cu oprirea respiratiei in timpul somnului care este cunoscut ca apnee.